Si cum era treaba aia cu sweetest goodbye?

[...deleted part...]

Anyway, nu sunt prea suparata acum pentru discutiile astea, pentru faptul ca ei nu ma cunosc/presupun ca ma cunosc, pentru faptul ca nu ma inteleg deloc si trag concluzii pripite ("da,tu nu stii ce-i cu tine,lasa ca-ti spun eu de fapt ce gandesti tu").De fapt, sunt melancolica si ma gandesc cu zambetul pe buze la momentele faine pe care le-am petrecut impreuna.

Totusi, mi-e nasol de faptul ca nu mai am pe cine suna la 12 noaptea sa vorbesc despre noul meu gel de dus care miroase genial, despre teza de a 2a zi, despre ce vreau de la viitor, nu mai am cu cine iesi seara la un ceai care de fapt era bere sau cu cine sa beau cafeaua rece ramasa pe masa de seara trecuta. Nu mai am cu cine sa ies la lac sa fumam o tigara si sa-mi faca poze sau cu cine sa mananc paste cu ton gatite de mine, cu cine sa stau pe scari si sa comentam gagicile care trec prin fata noastra. Nu mai are cine sa ma critice pentru felul in care ma imbrac. Nu mai am cu cine sa spun bancuri porcoase, sa vorbim despre chestii scarboase sau despre epilatul cu ceara. Nu mai am cui trimite mesaje cu jocuri si becuri sau pur si simplu mesaje in cele mai inoportune momente.

Nu mai sunt nici eu cum eram. Si ar avea cine sa inlocuiasca acest "cine" de mai sus. Dar n-ar mai fi acelasi farmec.

Momentan sunt patetico-melancolica. O sa-mi treaca.